Aproape 4 milioane dintre cei 4,7 milioane de angajați din sectorul privat din România nu sunt reprezentați în negocierile cu statul, atunci când vine vorba de stabilirea salariului minim și alte decizii care țin de legislația economică, mai ales cea fiscală. Fără o coagulare a intereselor angajaților, a firmelor private, statul va continua să ia decizii care afectează activitatea mediului privat fără să primească soluții alternative reale care să reflecte opinia economiei reale, avertizează Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF.
De la 1 ianuarie 2024, taxele vor crește din nou în România, pentru a doua oară în ultimele 12 luni. Vor fi afectate, în primul rând, cele peste 800.000 de microîntreprinderi care, dacă vor înregistra venituri în creștere, vor plăti taxe de trei ori mai mari decât în prezent. Și marile companii vor fi taxate în plus, prin introducerea impozitului de 1% din cifra de afaceri.
O altă decizie care afectează semnificativ mediul de afaceri o reprezintă creșterea salariului minim brut pe economie de la 3000 lei la 3300 de lei, 3436 lei pentru salariații din agricultură și industria alimentară și 4582 lei pentru angajații în construcții.
Astfel de decizii, care afectează puternic dinamica economiei, planurile de business ale firmelor private, au fost decise prin măsuri administrative (asumarea răspunderii/ordonanțe de urgență) care au stârnit valuri de reacții în massmedia și, bineînțeles, în rândul antreprenorilor.
Puteau fi găsite alte soluții pentru a acoperi deficitul bugetar? Puteau autoritățile să evite creșterea taxelor pentru companii, măsură generatoare de inflație?
Potrivit experților de la CONAF, dincolo de motivele autorităților, justificate în primul rând de dimensiunea deficitului bugetar, se pune problema dacă cei afectați – antreprenorii și implicit salariații din mediul privat au venit cu soluții alternative, au oferit autorităților variante legislative/administrative/fiscale care să ducă la evitarea creșterii taxelor.
CNIPMMR și Concordia, cele două mari confederații patronale din România, au încercat prin diverse luări de poziții să stopeze creșterile de taxe, însă fără succes.
Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Frames, la comanda CONAF, forța patronatelor din România este una anemică, raportat la dimensiunea economiei.
În timp ce sindicatele sunt reprezentate de numai puțin de 5 confederații în cadrul Consiliului Tripartit (guvern/sindicate/patronate) – mediul privat este susținut de numai două confederații (Concordia și CNIPMMR) care împreună reprezintă în jur de 15% din totalul celor 4,7 milioane de salariați din sectorul privat/patroni din România.
Datele oficiale ale Confederației Patronale Concordia arată că acestea reprezintă 330.300 de angajați (7%), în timp ce CNIPMR adună, potrivit cifrelor oficiale, 8,19%.
Ce se întâmplă cu restul de 84,81% dintre salariații din sectorul privat? Cine îi reprezintă?
,,Din păcate, mediul de business are o reprezentare prea puțin relevantă în relația cu autoritățile, cu sindicatele în cadrul Consiliului Tripartit, acolo unde se discută despre salariului minim garantat în plată, despre proiectele de programe şi strategii elaborate la nivel guvernamental, despre solicitărilor de extindere a aplicării contractelor colective de muncă la nivel sectorial pentru toate unităţile din sectorul respectiv de activitate și diferendelor de natură socială şi economică.
Rezultatul îl vedem cu toții atunci când deciziile administrative ne afectează business-ul”, spune Cristina Chiriac, președinta CONAF.
Prin noua lege a dialogului social, 367/2022, legiuitorul a ales să abroge în mod expres Legea privind dialogul social nr. 62/2011, o măsură necesară, având în vedere numeroasele modificări aduse de noua lege.
Noul act normativ reglementează detaliat instituția reprezentantului salariaților, aduce modificări privind drepturile și reprezentativitatea organizațiilor sindicale, readuce în cadrul legislativ contractul colectiv de muncă la nivel național și prevede obligația negocierii colective pentru mai mulți angajatori.
Potrivit legi, din cadrul Consiliului pot face parte doar confederațiile patronale care reprezintă minim 7% din totalul angajaților și care au structuri teritoriale în cel puțin jumătate plus unu din județele României.
,,România are nevoie de mai multe confederații patronale care să reprezinte cât mai multe ramuri economice.
Credem că este nevoie de o flexibilizare a condiţiilor de reprezentativitate, pentru a da posibilitatea mai multor organizaţii patronale să poată să susţină interesele mediului privat în raport cu autorităţile.
Avem nevoie de oameni specializați în lobby & advocacy, de o coagulare a expertizei private în zona de legislație economică, mai ales fiscală. Dacă statul întârzie să vină cu studii de impact în cazul măsurilor propuse – este de datoria noastră, a celor din privat să explicăm, cu cifre, cu date concrete, efectele unor decizii care pot afecta competitivatea mediului de afaceri românesc.’’, a mai spus președintele CONAF.
Dincolo de Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), coordonat de Prim-ministrul României, confederațiile patronale au dreptul să fie reprezentate în Consiliul Economic și Social, organismul consultativ al Parlamentului și Guvernului României și în Comisiile de Dialog Social la nivel central (ministere) și la nivel teritorial (AJOFM, ITM, etc).
Nici în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), gestionat de Ministerul Justiției, prezența patronală nu este cu adevărat relevantă.
Dincolo de asociațiile și fundațiile dezvoltate de mediul de afaceri, în platformă nu sunt înregistrate decât 14 organizații patronale dintr-un total de peste 200 asociații de afaceri, patronate și alte forme de reprezentativitate, câte se estimează că există la nivel național.
Este vorba de Uniunea Națională a Patronatului Român, Federația Patronală a Producătorilor din Chimie (METACHIM), Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL), Patronatul Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), Federația Patronală Metalurgia, Confederația Patronală Concordia, Federația Patronală Română din Industria Alimentară (ROMALIMENTA), Patronatul Investitorilor Autohtoni, Federația Patronală a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei (FEPAIUS), Patronatul Garanților din România, Confederația Patronală din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii (CONPIROM), Uniunea Patronatelor din România (Business România), Patronatul Organizațiilor de Pariuri din România (Romanian Bookmakers) și Federația Națională a Școlilor de Conducători Auto și a Centrelor de Formare Profesională în Domeniul Transporturilor Rutiere din România.
,,Registrul Unic al Transparenței Intereselor este platforma online guvernamentală, administrată și gestionată de Secretariatul General al Guvernului, prin intermediul căreia decidenții înscriu întâlnirile dintre aceștia și grupurile specializate care își manifestă, din proprie inițiativă, interesul pentru un anumit domeniu ce intră în competența de reglementare a administrației publice centrale și/sau locale în vederea promovării unei inițiative de politică publică, iar întâlnirile sunt afișate în mod public. Registrul stabilește un cadru de colaborare complementar și anterior procedurii legale de transparență decizională’’, se spune în descrierea grupului RUTI, de pe site-ul Ministerului Justiției.
De ce nu se implică firmele în zona de reglementare?
În România, mișcarea patronală este una destul de dinamică. Avem organizații reprezentative în mai toate domeniile de activitate, de la comerț, la industrie, sectorul bancar și HORECA.
,,Chiar dacă lista patronatelor acreditate în relația cu autoritățile este destul de lungă, activitatea acestora în zona de susține a intereselor mediului de afaceri este cel puțin discretă, iar în unele zone lipsește cu desăvârșire’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
,,Într-o țară în care zona de lobby este, în continuare, o activitate prea puțin recunoscută și reglementată, interesele mediului de afaceri – de la legile care guvernează diversele ramuri ale economiei și deciziile privind salarizarea minimă obligatorie – sunt reprezentate cel mult sporadic, în principal ca reacție la anunțurile autorităților.
Zona de construcție legislativă, venită din mediul privat, de la modificarea unor prevederi care nu mai reflectă realitatea economică la inițierea de legislație modernă, adaptată lumii în care trăim, este, din păcate, prea puțin acoperită’’, a mai declarat Negrescu.
De ce nu se implică firmele în zona de reglementare, în inițierea unor măsuri economice sustenabile, precum Pactul pentru Muncă, lansat de CONAF?
,,Statisticile arată că 4 din 5 firme din România nu sunt implicate în zona patronală, nu își susțin interesele prin aceste metode, nu vin cu propuneri, cu idei de reglementare activă a domeniului în care activează’’, afirmă Cristina Chiriac.
,,Cred că e, în primul rând, vorba de rezultatele prea puțin convingătoare ale structurilor patronale, din ultimii ani. De prea puține ori, antreprenorii s-au simțit cu adevărat reprezentați din punct de vedere al intereselor de business. Din păcate, performanța patronală din România, cu câteva excepții, se rezumă la organizarea unor conferințe, întâlniri și prea puțin la dezvoltarea unei platforme de lobby, construcție legislativă, monitorizare și anticipare a deciziilor guvernamentale.
În plus, există, din păcate, în România teama de a ieși în față sub imperiul amenințării unor ipotetice controale administrative. Pe de altă parte, este vorba de cultura managerială care, cel puțin în acest segment, este una deficitară.
A conduce o firmă, un business predictibil pe termen lung, înseamnă să te implici dincolo de zona administrativă, să încerci să dezvolți domeniul în care activezi prin măsuri administrative pe care să le propui decidenților. Mediul privat trebuie să devină, cu adevărat, un partener activ în relația cu autoritățile”, a mai spus președinta CONAF.
Salariul minim, marea problemă
Poate cel mai bun exemplu de decizie administrativă care impactează întregul spectru economic îl reprezintă modul în care autoritățile decid dinamica salariului minim pe economie.
În ultimele luni, intenția autorităților de a majora salariul de la 3000 la 3300 lei, concretizată în cele din urmă, a fost reclamată de foarte mulți antreprenori care, în esență, nu luaseră în calcul creșterea suplimentară a costurilor salariale, prin această metodă.
Potrivit unui barometru de opinie realizat de Frames în rândul antreprenorilor din România, realizat în perioada 12-23 octombrie 2023, 82% dintre investitori reclamau faptul că majorarea salariului minim le va crea probleme financiare, iar aproape 70% au afirmat că, în 2024, vor crește prețurile produselor/serviciilor, urmare a creșterii costurilor cu forța de muncă.
Printre principalele motive invocate de antreprenori se află – lipsa disponibilităților financiare (64%), scăderea vânzărilor (59%) și existența unor contracte de afaceri cu preț impus (47%).
Dincolo de creșterea prețurilor, menționată de 68% dintre respondenți, managerii au prezentat, drept soluții pentru a crește salariul minim, diminuarea numărului de angajați (24%) și restructurarea operațiunilor (17%).
Dincolo de problema salariului minim la nivel național, noua lege 367/2022, aduce modificări substanțiale și în ceea ce privește salariul la nivel de ramură.
Legea prevede că negocierea colectivă a contractului colectiv de muncă devine obligatorie la nivelul firmelor care au cel puțin 10 angajați, precum și la nivel de sector de negociere colectivă, spre deosebire de vechea reglementare care prevedea obligativitatea negocierii colective doar pentru unitățile cu cel puțin 21 de angajați.
1,5 milioane de salariați din România erau plătiți, la nivelul lunii octombrie, cu salariul minim de 3000 de lei și încă aproape 349.000 cu salariul minim de 4000 de lei, arată datele Inspecției Muncii.
,,Majorarea salarială fără un feedback din economie nu va face altceva decât să ducă și mai mulți salariați în zona salariului minim. Astfel am ajuns ca, în prezent, o treime dintre salariați să fie plătiți cu salariul minim. În loc să încerci să oferi soluții fiscale firmelor pentru a putea crește salariile, alegi soluția cea mai simplă pentru a aduce bani la buget fără mari eforturi’’, spune Negrescu.
Statisticile INS arată că, în trimestrul II 2023, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,7%, una dintre cele mai reduse din UE.
În trimestrul II 2023, populaţia activă a României era de 8,1 milioane persoane, din care 7,689,9 mii persoane erau ocupate și 437.400 persoane erau şomeri.
Cea mai nouă estimare a Comisiei Naționale de Prognoză, numărul salariaților din România, care îi include și pe bugetari, va crește de la 6,67 mil. persoane în 2023 la 6,74 mil. în 2024 și la 7 milioane în 2027.
,,România are nevoie de o voce puternică din mediul privat în condițiile în care creșterea economică, dezvoltarea acestei țări se face în primul rând prin investițiile antreprenorilor, prin dorința acestora de a merge la nivelul următor, de a construi în această țară business-uri de viitor.
Unul dintre proiectele lansate de noi, Pactul pentru Muncă, dovedește că se poate. Acesta vine cu soluții la probleme din piața muncii, măsuri punctuale, dar care, aplicate coerent, conduc la flexibilizarea și eficientizarea pieței muncii în relația angajat – angajator – stat.
În esență, este nevoie de o coagulare a intereselor patronatelor, ale angajaților din sectorul privat, și sperăm că toate eforturile pe care CONAF le face în acest sens să se concretizeze, mai ales că forța economică a României, atât ca business cât și ca număr de angajați va crește semnificativ în următorii ani”’, a mai declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
