Unde se termină protecția juridică și unde începe constrângerea nejustificată a antreprenorilor? Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția asupra riscurilor introducerii unor noi obligații pentru companii fără o justificare riguroasă a necesității și a efectelor acestora. Asistența juridică este esențială pentru siguranța afacerilor. Dar valoarea unui serviciu profesional nu justifică, prin ea însăși, transformarea lui într-o obligație legală.
Într-un context economic marcat de presiuni asupra costurilor, investițiilor și capacității de dezvoltare a companiilor, discuția depășește simpla problemă a costului redactării unui contract. Este vorba despre libertatea antreprenorului de a decide cum își organizează afacerea și despre limitele intervenției statului în activitatea economică. Mai multă reglementare nu înseamnă automat mai multă protecție.
Propunerea legislativă înregistrată la Senat pe 14 octombrie prevede, printre altele, extinderea activităților rezervate profesiei de avocat și introducerea obligației ca anumite contracte pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată să fie redactate de avocați. Dincolo de implicațiile economice, inițiativa ridică probleme privind delimitarea competențelor profesionale, claritatea obligațiilor impuse companiilor și raportul dintre obiectivul securității juridice și mijloacele alese pentru atingerea acestuia.
CONAF aduce în centrul dezbaterii o întrebare fundamentală: ce protecție juridică suplimentară oferă obligațiile propuse și de ce nu ar putea fi obținută prin mijloace mai puțin restrictive? Parlamentul trebuie să arate ce problemă concretă urmărește să rezolve, de ce nu sunt suficiente mecanismele existente și în ce măsură soluția propusă este necesară și proporțională.
Între utilitatea unui serviciu și obligativitatea lui există o diferență juridică fundamentală
Asistența juridică de specialitate reprezintă un instrument esențial pentru prevenirea litigiilor, protejarea drepturilor și reducerea riscurilor contractuale. Rolul avocatului nu este contestat. Ceea ce necesită o justificare distinctă este transformarea intervenției acestuia într-o cerință obligatorie pentru anumite operațiuni juridice.
Legislația românească stabilește deja condiții pentru exercitarea profesiilor reglementate, reguli privind validitatea contractelor și mecanisme de răspundere juridică. Orice extindere a activităților rezervate exclusiv unei profesii trebuie analizată în raport cu aceste mecanisme existente și cu efectele asupra celorlalți profesioniști și beneficiari.
În mod particular, Legea nr. 245/2020, care transpune Directiva (UE) 2018/958, prevede evaluarea proporționalității reglementărilor care restricționează accesul la profesii reglementate sau exercitarea acestora. În cazul inițiativelor parlamentare, obligația efectuării evaluării revine inițiatorilor, potrivit art. 5 alin. (2), atunci când sunt îndeplinite condițiile de aplicabilitate ale legii.
Această evaluare nu se limitează la enunțarea unui scop legitim. Ea presupune examinarea necesității restricției, a aptitudinii acesteia de a atinge obiectivul urmărit, a efectelor sale și a alternativelor mai puțin restrictive.
O lege care promite securitate juridică nu trebuie să producă incertitudine juridică
CONAF atrage atenția și asupra necesității delimitării clare a obligațiilor propuse.
Trebuie stabilit fără echivoc care sunt contractele vizate, care sunt efectele nerespectării obligației de redactare de către avocat, în ce condiții o întreprindere își poate întocmi propriile acte și cum se păstrează competențele recunoscute altor profesii prin legislația specială.
Aceste clarificări sunt cu atât mai importante cu cât proiectul nu instituie nulitatea automată a contractelor pentru simpla nerespectare a cerinței de redactare de către avocat.
Absența nulității nu exclude utilitatea unei măsuri preventive, dar impune explicarea clară a mecanismului juridic propus și a consecințelor acestuia.
Securitatea juridică înseamnă contracte corect redactate și legi suficient de clare pentru ca antreprenorii să își poată cunoaște obligațiile și să își organizeze activitatea în mod previzibil.
Antreprenoriatul are nevoie de protecție, dar și de libertatea de a se dezvolta
CONAF consideră că impactul unei asemenea reglementări trebuie analizat inclusiv din perspectiva întreprinderilor mici, a companiilor nou-înființate și a celor care nu dispun de departamente juridice proprii.
O nouă cerință administrativă poate influența costul direct al unei operațiuni și timpul necesar încheierii contractelor, flexibilitatea organizării interne și accesul la servicii profesionale.
În lipsa unei evaluări diferențiate, nu se poate stabili dacă beneficiile preventive anticipate justifică restricțiile și costurile potențiale pentru diferitele categorii de întreprinderi.
Pentru CONAF, problema este relevantă inclusiv din perspectiva dezvoltării antreprenoriatului feminin și a reducerii barierelor de intrare în activitatea economică. Susținerea inițiativei antreprenoriale presupune un cadru normativ în care obligațiile sunt clare, necesare și predictibile.
CONAF solicită evaluarea necesității și proporționalității înaintea continuării reglementării în forma propusă
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin solicită:
- Prezentarea evaluării de proporționalitate pentru prevederile care introduc sau extind activități rezervate profesiei de avocat, în condițiile Legii nr. 245/2020 și ale Directivei (UE) 2018/958.
- Clarificarea sferei obligațiilor propuse, inclusiv a dreptului întreprinderilor de a-și întocmi propriile acte, a derogărilor legale și a raportului cu atribuțiile altor profesii reglementate.
- Examinarea alternativelor mai puțin restrictive, capabile să contribuie la securitatea juridică fără extinderea nejustificată a obligațiilor profesionale.
- Evaluarea impactului economic și administrativ, diferențiat în funcție de dimensiunea întreprinderilor și de natura operațiunilor juridice vizate.
- Consultarea efectivă a organizațiilor patronale și profesionale, înaintea definitivării soluției legislative.
CONAF consideră necesară reconsiderarea formei actuale a proiectului, inclusiv eliminarea sau reformularea dispozițiilor pentru care necesitatea, proporționalitatea ori previzibilitatea juridică nu pot fi fundamentate corespunzător.
„În primele nouă luni ale anului, înmatriculările de SRL-uri au scăzut cu 24,5%, în timp ce insolvențele au crescut cu 12,1%. Peste 5.200 de entități economice au intrat în insolvență. Aceste cifre nu explică singure dificultățile economiei, dar ar trebui să schimbe modul în care legiferăm.
Nu contestăm valoarea asistenței juridice. Contestăm presupunerea că un serviciu util trebuie să devină, prin definiție, obligatoriu. Între protecția juridică și constrângerea administrativă există o diferență pe care legiuitorul are obligația să o justifice.
O lege nu trebuie judecată după bunele intenții ale inițiatorilor, ci după necesitatea măsurilor și consecințele lor.
Înainte de a impune noi obligații companiilor, Parlamentul trebuie să răspundă la trei întrebări: Ce problemă rezolvăm? De ce nu sunt suficiente regulile existente? Și de ce ar trebui antreprenorii să suporte o restricție suplimentară pentru a obține protecția promisă?
Securitatea juridică este un obiectiv legitim. Dar nu orice obligație nouă înseamnă mai multă siguranță.” a declarat Dr. ec. Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin subliniază că obiectivul nu trebuie să fie diminuarea protecției juridice, ci identificarea instrumentelor care oferă această protecție fără a restrânge activitatea economică mai mult decât este necesar.
O reglementare nu trebuie apreciată după numărul obligațiilor pe care le introduce, ci după problemele pe care le rezolvă și proporționalitatea mijloacelor prin care o face.
Notă: Prezentul comunicat se referă la propunerea legislativă B563/2026, înregistrată la Senat la 14 octombrie 2026, privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și completarea Codului civil.
Despre CONAF:
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care susține și promovează antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă̆ ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 33 sucursale, 3 federații, 18 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, peste 245.000 de angajați.
CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.
Printre proiectele CONAF, amintim „Pactul pentru Tineri”, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială”, Forumul „De Vocație Antreprenoare”, Forumul „24 Trends for 2024”, SupraTAX, „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” , „Romanian Venture Forum” seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă̆ ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.
CONSILIUL DIRECTOR CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuță, Nicoleta Munteanu, Marius Ghenea, Anca Damour, Tatian Diaconu, Hildegard Brandl, Daniela Marişcu, Gabriel Biriş, Dan Oros, Görkem Oran, Theodora Popa
