București, 24 octombrie 2024 – În contextul apariției (pe surse) a Planului Fiscal Structural pe Termen Mediu, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) își exprimă îngrijorarea față de lipsa unor măsuri clare care să susțină direct IMM-urile și antreprenorii. Planul se concentrează pe un model economic ce vizează stimularea marilor investiții, fără a adresa nevoile critice ale micilor antreprenori, care reprezintă 45% din cifra de afaceri națională și susțin 65% din salariile angajaților din companii. IMM-urile sunt un motor al economiei și un pilon esențial al stabilității sociale.
Într-o economie competitivă, IMM-urile au nevoie de sprijin fiscal, acces la finanțare și măsuri de stimulare pentru a inova și a se dezvolta sustenabil. Fără astfel de măsuri, micii antreprenori vor întâmpina dificultăți majore în adaptarea la noile provocări economice, iar impactul va fi resimțit prin stagnare economică și o scădere a competitivității pe termen lung.
CONAF atrage atenția asupra efectelor negative ale unora dintre măsurile propuse, precum majorarea cotei unice la 16% și creșterea TVA-ului la 21%, care vor crește costurile operaționale pentru IMM-uri și vor limita capacitatea acestora de expansiune. De asemenea, eliminarea stimulentelor fiscale și înghețarea facilităților pentru microîntreprinderi va reduce atractivitatea mediului de afaceri pentru micii antreprenori, împingând multe afaceri către închidere.
În acest context, CONAF subliniază importanța echilibrării politicilor fiscale pentru a sprijini atât marile investiții, cât și dezvoltarea IMM-urilor. Promovarea unor politici fiscale echitabile va contribui la crearea unui ecosistem antreprenorial sănătos și diversificat, capabil să sprijine inovația și dezvoltarea economică pe termen lung în România.
Analiza de impact a Planului Fiscal Structural pe Termen Mediu
pentru antreprenori
Planul se concentrează în mod evident pe stimularea marilor investiții, dar omite să abordeze nevoile specifice ale afacerilor mici și mijlocii, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la echitatea modelului economic propus. În România, IMM-urile reprezintă o forță economică vitală, aceste firme producând 55% din profitul generat, evidențiindu-și astfel rolul esențial în prosperitatea economiei locale. Cu un asemenea impact, susținerea acestui sector este esențială pentru creșterea economică durabilă și reducerea disparităților regionale.
Într-un mediu economic tot mai competitiv, IMM-urile au nevoie de acces la finanțare, sprijin fiscal și politici de stimulare care să le permită să inoveze și să se dezvolte. Fără astfel de măsuri, micii antreprenori vor întâmpina dificultăți în a se adapta noilor realități economice și în a face față provocărilor financiare crescute, precum majorările de taxe și creșterea costurilor de operare. Pe termen lung, acest dezechilibru în abordarea guvernului poate duce la o stagnare a sectorului IMM, limitând astfel diversitatea și competitivitatea pe piață.
Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al Guvernului României se concentrează în mod explicit pe stimularea marilor investiții, fără a aduce în discuție măsuri clare pentru susținerea mediului de afaceri destinat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) sau antreprenorilor. Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la echitatea politicilor fiscale și economice, având în vedere că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești, contribuind semnificativ la PIB și la crearea de locuri de muncă. Lipsa unor politici clare pentru sprijinirea acestor companii poate duce la o polarizare economică, în care marile corporații beneficiază de avantaje, iar IMM-urile rămân într-o poziție vulnerabilă.
Modelul economic vizat, centrat pe marile investiții, sugerează că actuala perspectivă guvernamentală favorizează dezvoltarea proiectelor de infrastructură și a investițiilor de capital intens. Aceasta poate aduce beneficii economiei în ansamblu, însă ignorarea IMM-urilor și a antreprenorilor poate împiedica dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sănătos. Într-o economie avansată, armonizarea marilor investiții cu un sprijin susținut pentru IMM-uri devine imperativă, pentru a cultiva un ecosistem economic robust, diversificat și capabil să se adapteze la provocările globale. Aceste două forțe trebuie să evolueze sinergic, contribuind la o economie echilibrată și rezilientă, capabilă să stimuleze atât inovația pe scară largă, cât și dezvoltarea locală sustenabilă.
Faptul că nu există abordări în Plan despre îmbunătățirea condițiilor pentru IMM-uri arată o prioritizare care ar putea avea efecte negative pe termen lung asupra inovării și a dezvoltării locale. IMM-urile au un rol important în dezvoltarea economiilor locale, în timp ce marile investiții tind să fie concentrate în regiuni mai dezvoltate, adâncind astfel disparitățile regionale. Prin urmare, lipsa unor măsuri dedicate acestui sector riscă să reducă semnificativ dinamismul și sustenabilitatea economiei românești pe termen lung.
După ce am evocat importanța unui mediu fiscal echilibrat, care să sprijine atât marile investiții, cât și micile afaceri, este necesar să analizăm câteva dintre măsurile propuse în Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu și modul în care acestea afectează IMM-urile. Printre principalele măsuri se numără majorarea cotei unice la 16% și creșterea TVA-ului la 21%, care vor crește costurile operaționale pentru micile afaceri. De asemenea, eliminarea unor stimulente fiscale și înghețarea facilităților pentru microîntreprinderi limitează capacitatea acestora de a se dezvolta.
- Majorarea cotei unice la 16% din 2025
Creșterea cotei unice de impozitare de la 10% la 16% va afecta în mod direct IMM-urile. În primul rând, acest lucru va diminua profitabilitatea IMM-urilor, deoarece marjele de profit sunt deja destul de reduse în sectoarele lor de activitate. Firmele mici nu au aceeași flexibilitate ca marile companii pentru a-și redistribui costurile, astfel că orice creștere a impozitului se va resimți rapid în resursele disponibile pentru dezvoltare și investiții. În multe cazuri, afacerile mici depind de reinvestirea imediată a profitului pentru a crește, iar această măsură va limita capacitatea lor de expansiune și va reduce atractivitatea pentru noi investiții.
De asemenea, micii antreprenori vor fi descurajați să își asume riscuri suplimentare, având în vedere creșterea poverii fiscale. Într-o piață în care competiția este deja acerbă, o creștere cu 6% a impozitului poate însemna o reducere semnificativă a competitivității. Pe termen lung, acest lucru ar putea încetini creșterea economică, deoarece antreprenorii mici și mijlocii nu vor putea menține aceleași locuri de muncă și contribuții fiscale ca înainte. În plus, această măsură ar putea duce la o migrare a afacerilor către economii mai puțin impunătoare din punct de vedere fiscal.
- Creșterea TVA-ului la 21% din 2026
Majorarea TVA-ului de la 19% la 21% va avea un impact direct și imediat asupra IMM-urilor, în special în sectoare sensibile la preț, precum retail-ul și serviciile. Creșterea costurilor pentru consumatori va duce, cel mai probabil, la o reducere a cererii, ceea ce va afecta direct vânzările și veniturile acestor firme. Micii antreprenori vor fi cei mai vulnerabili la această schimbare, deoarece marjele de profit sunt mai mici, iar clienții lor sunt de obicei mai sensibili la prețuri. În plus, IMM-urile nu dispun de aceleași resurse ca marile companii pentru a absorbi aceste creșteri de costuri, ceea ce înseamnă că vor trebui să majoreze prețurile. Acest lucru poate duce la pierderea clienților, în special în contextul unei piețe interne extrem de competitive. În sectorul HORECA sau retail, unde prețurile influențează direct decizia de cumpărare, această majorare poate reduce volumul vânzărilor și implicit cifra de afaceri. Pe termen lung, măsura ar putea chiar duce la reducerea numărului de angajați sau la închiderea unor afaceri, în special în zonele economice mai puțin dezvoltate.
- Eliminarea unor stimulente fiscale
Eliminarea stimulentelor fiscale pentru sectoare importante, precum construcțiile și IT-ul, va genera un impact negativ considerabil asupra IMM-urilor, care depind de aceste facilități pentru a rămâne competitive.
În special în construcții, scutirile de taxe au avut un rol esențial în impulsionarea investițiilor și crearea de locuri de muncă. Eliminarea acestor facilități va crește semnificativ costurile operaționale, lăsând IMM-urile din acest sector fără resursele necesare pentru a absorbi aceste cheltuieli suplimentare, în condițiile unei piețe deja supuse presiunilor inflaționiste. În plus, în construcții, eliminarea stimulentelor fiscale va face proiectele imobiliare mai costisitoare, reducând astfel numărul de investiții viabile. Aceasta va limita oportunitățile pentru micii dezvoltatori și va încetini ritmul de creștere al sectorului. Într-o piață unde marjele de profit sunt deja restrânse, IMM-urile din construcții vor fi cele mai afectate, având dificultăți în a accesa finanțare sau în a menține prețuri competitive pentru clienți. Consecințele acestor schimbări vor genera un efect de domino asupra economiei, reducând atât competitivitatea, cât și capacitatea IMM-urilor de a se adapta la noile condiții de piață.
Sectorul IT, de asemenea, va resimți din plin această schimbare. Scutirile fiscale pentru angajații din IT au fost un factor determinant în atragerea și păstrarea talentelor, într-un domeniu unde competiția globală este acerbă. Firmele mici, care nu pot compensa creșterile de taxe prin pachete salariale competitive, riscă să își piardă personalul calificat în favoarea companiilor mari sau internaționale. Această migrare a forței de muncă specializate va afecta capacitatea de inovare și dezvoltare a IMM-urilor din sector.
- Îndatorarea publică și deficitul ridicat
Creșterea îndatorării publice la peste 60% din PIB, chiar și temporar, va afecta indirect IMM-urile prin creșterea dobânzilor și reducerea investițiilor guvernamentale. Într-o economie în care statul joacă un rol important în finanțarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare, creșterea datoriilor va limita capacitatea Guvernului de a oferi sprijin economic. IMM-urile care depind de contracte publice sau de proiecte de infrastructură finanțate de stat vor suferi, deoarece Guvernul va avea mai puține resurse pentru a stimula aceste domenii.
Pe termen lung, o datorie publică ridicată va duce la măsuri de austeritate, care vor implica creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli. Pentru IMM-uri, acest lucru se va traduce într-o povară fiscală suplimentară și într-o reducere a oportunităților de creștere. De asemenea, o datorie mare va face ca România să fie percepută ca un stat cu risc financiar mai mare, ceea ce va duce la creșterea costurilor de finanțare pentru IMM-uri, limitându-le accesul la credite și la alte forme de finanțare.
- Înghețarea facilităților pentru microîntreprinderi
Planul fiscal prevede menținerea actualelor facilități fiscale pentru microîntreprinderi, însă lipsa de noi stimulente va limita capacitatea acestora de a se dezvolta. Microîntreprinderile reprezintă o parte semnificativă a economiei românești și au nevoie de sprijin continuu pentru a putea face față noilor provocări economice. Înghețarea facilităților fiscale actuale va pune o presiune suplimentară pe aceste afaceri, care deja operează în condiții dificile din punct de vedere financiar. Fără stimulente suplimentare, microîntreprinderile vor avea dificultăți în a accesa noi finanțări sau în a se extinde pe piețe mai mari. În plus, multe dintre aceste afaceri sunt vulnerabile la schimbările rapide din mediul economic, iar lipsa unui sprijin fiscal suplimentar le poate împinge spre închidere.
CONAF este profund angajată în promovarea unui mediu de afaceri prietenos și incluziv, care să ofere oportunități reale de creștere și performanță pentru IMM-uri. IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești, contribuind la crearea de locuri de muncă și la stimularea inovației. CONAF susține că un cadru fiscal și economic stabil, predictibil și favorabil antreprenoriatului este esențial pentru dezvoltarea durabilă a societății românești. De asemenea, organizația consideră că sprijinul pentru IMM-uri este vital nu doar pentru dezvoltarea economică locală, ci și pentru reducerea disparităților regionale și pentru întărirea coeziunii sociale.
Prin acțiunile și intervențiile sale, CONAF subliniază necesitatea de a adapta politicile fiscale și economice la nevoile specifice ale antreprenorilor și IMM-urilor, oferindu-le acces la resurse financiare și la stimulente care să le permită să prospere într-o economie globalizată. În acest sens, este esențial ca strategiile guvernamentale să reflecte aceste priorități pentru a crea un ecosistem antreprenorial sănătos și dinamic.
Despre CONAF:
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care susține și promovează antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă̆ ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 30 sucursale, 2 federații, 12 patronate, 36 asociații/fundații și peste 5.500 de companii, peste 220.000 de angajați.
CONAF organizează̆ evenimente importante pentru societatea românească̆, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.
Printre proiectele CONAF, amintim „Pactul pentru Tineri”, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” , ”Romanian Venture Forum” seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă̆ ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.
CONSILIUL DIRECTOR CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuță, Anca Damour, Alina Gamauf, Camelia Șucu, Tatian Diaconu, Marius Ghenea, Nicoleta Munteanu, Gabriela Montoiu, Hildegard Brandl, Corneliu Bodea, Amalia Năstase, Viorica Pușcaș.
